- armóniu
- s. n. [-niu pron. -nìu], pl. arimónii, art. armóniile (sil. -ni-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
armoniu — ARMÓNIU, armonii, s.n. Instrument muzical cu claviatură asemănător cu orga, la care sunetele sunt produse de vibrarea unor lamele metalice la presiunea aerului ieşit dintr un burduf acţionat cu pedale. – Din fr. harmonium, germ. Harmonium. Trimis … Dicționar Român
anemocord — ANEMOCÓRD, amemocorde, s.n. Armoniu cu corzi. – Din fr. anémocorde. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 anemocórd s. n., pl. anemocórduri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ANEMOCÓRD s.n. Armoniu cu corzi.… … Dicționar Român
harmoniu — HARMÓNIU s.n. v. armoniu. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
pedală — PEDÁLĂ, pedale, s.f. 1. (Adesea cu determinări care indică domeniul de aplicare) Pârghie acţionată cu piciorul şi folosită pentru antrenarea unui mecanism sau efectuarea unei comenzi. ♢ expr. A pune pedala = a insista asupra unu lucru. 2. Presă… … Dicționar Român